Numele "Constantin" este de origine latina si vine de la constans,
constantis = constant, ferm). Cel mai de seama purtator al lui a fost
Sf. Imparat Constantin cel Mare, ce a pus capat persecutiilor
anticrestine (313), a convocat primul sinod ecumenic (Niceea, 325) si a
intemeiat Constantinopolul (mai 330). La romani, principalul purtator al
numelui a fost Sf. Voievod Martir Constantin Brancoveanu. Inrudite
direct cu Constantin sunt nume precum Constantiu si Constanta,
Constantina. Constant a ajuns la noi relativ recent, pe cale culta. In
limba veche era curenta forma Co(n)standin. Din aceeasi familie mai fac
parte Costea, Costache, Costin(a), Codin(a), Dinu, Dina, Tinu, Tina
etc., iar dintre diminutive, mentionam: Costel(us), Costi(ca), Costas,
Tica, Ticu, Titi(sor), Titel(us), Dinicu, Dinica, Tinut, Tinel, sau
femininele Tanta, Tantica, Tanti.
Sfântul Constantin cel Mare, a fost
Împărat roman, proclamat Augustus de către trupele sale în data de 25
iulie 306 şi care a condus Imperiul Roman până la moartea sa, survenită
în anul 337. Sfântul Constantin a rămas cunoscut până în timpurile
noastre mai ales pentru Edictul de la Milano din anul 313, care
marchează intrarea în legalitate a religiei creştine pe întreg cuprinsul
imperiului, pentru prima oară în istorie, precum şi pentru organizarea
Primului Sinod Ecumenic de la Niceea în anul 325.